Ceea ce s-a intamplat in Romania cu prilejul izbucnirii gripei aviare in judetul Brasov confirma justetea tezei economistului indian Amartya Sen, laureat la Premiului Nobel, potrivit careia calamitatile se datoreaza in primul rand factorului politic corupt sau iresponsabil si abia in ultimul rand naturii. Daca analizam ceea ce s-a intamplat la fermele Drakom si Pati Prod din judetul Brasov, constatam ca avem de a face mai putin cu rezultatul unei fatalitati biologice si mai mult cu o consecinta logica a coruptiei si neseriozitatii celor care administreaza treburile tarii. Plecand "pe filiera" de la acest caz concret, vom regasi personaje si practici care au devenit constante ale societatii romanesti: omul de afaceri smecher si fara scrupule, care reuseste sa corupa autoritatile pentru a obtine autorizatie de functionare, desi nu indeplineste conditiile minime de biosecuritate, si care, la nevoie, ingroapa pe ascuns mii de pasari moarte; medicul veterinar si inspectorul sanitar care inchid ochii la nereguli, in schimbul traditionalelor foloase necuvenite, si elibereaza certificate sanitare in alb; directorul de directie sanitar-veterinara care fie nu-si face datoria si nu controleaza ce se intampla in teritoriu, fie tolereaza neregulile, in schimbul acelorasi foloase necuvenite; corpul de control al Ministerului Agriculturii, care nu inspecteaza fermele si descopera functionarea lor ilegala abia cand izbucneste gripa aviara; in sfarsit, deasupra tuturor troneaza seful agentiei guvernamentale, numit conform algoritmului politic. Adaugam consecintele firesti ale sistemului, cum ar fi paralizia in momentul in care apar problemele si incapacitatea de a le rezolva. Autoritatile locale din judetul Brasov au asteptat sase zile inainte de a anunta la centru aparitia gripei aviare. In tot acest timp nu au facut nimic. De fapt, pana cand nu a intervenit autoritatea centrala, nu