Ante-scriptum

Autorul anunţă cititorii şi Uniunea Scriitorilor că vineri 19 mai a.c., orele 12, a avut loc la Urziceni ceremonia denumirii bibliotecii municipale, Constantin }oiu, din oraşul natal al scriitorului.

Cu această ocazie a fost lansat romanul Istorisirile signorei Sisi, recent apărut la Editura Cartea Românească.

Este a doua recunoaştere ialomiţeană, după a prozatorului Ştefan Bănulescu, numit la biblioteca din Slobozia.

Cercetătorii pot beneficia de aici înainte, la noua instituţie urziceneană, de întreaga documentaţie necesară, pusă la dispoziţie.

Au venit dame, artiste. Vorbeau româneşte ca la Budapesta. Una purta - ultimul răcnet al modei - un cameleon. O şopârlă oribilă. Nita Jo - o danseuză cam trecută - cânta La Violtera.

Toate erau minunate, dar îmi era somn. Teribil! în sfârşit, "Oncle Bob" a cerut nota. Am urcat scările care de la subsol, pe lândă Biserica Rusească, duceau în strada Bursei.

Atunci mi-am dat eu seama că nu toată România dansa şi petrecea. Taxiurile erau încă foarte rare. Erau doar câteva rable rămase de la armata germană.

Până să vină o maşină, am fost asaltaţi de un batalion de cerşetori. Care cu un picior de lemn, care fără un braţ. Erau tineri, iar unii purtau decoraţii... Mais enfin! a exclamat "Oncle Bob". A quoi sert la police?... Police - s-a răstit un tânăr blond - du pain, să ne dea pâine! Pronunţa corect franţuzeşte. Impresionat, "Oncle Bob" a început să distribuie ceva...

A venit un vehicul arhaic. Şi la noi (adică la Londra) sunt din ăştia, explica "Oncle Bob", dar acolo poliţia nu glumeşte. Şi a rămas puţin pe gânduri.

Dar rup firul povestirii. Ţinând seama de stupiditatea generală, prezint pentru alde Mitică al nostru câteva aspecte...

De la moartea lui Carol I în 1914 şi până la venirea generalului Averescu în 19