Presedintele si Partidul Democrat nu au renuntat la ideea schimbarii premierului, dupa aderarea laUniunea Europeana sau chiar inainte, daca se iveste ocazia. Traian Basescu are mai multe motive sa scape grabnic de Calin Popescu Tariceanu, care s-a dovedit neloial fata de seful statului, dar si fata de PNL si PD, acum un an, cand s-a temut sa demisioneze, stricand planul anticipatelor facut deopotriva de liberali si democrati. Apoi, Tariceanu este incontrolabil si, deci, incomod pentru presedinte. Prietenia afisata de primul ministru fata de omul de afaceri Dinu Patriciu, inclusiv prin telefonul dat de Tariceanu procurorului general, pentru a afla de ce a fost arestat, este un alt motiv pentru ca presedintele sa doreasca indepartarea sefului Executivului. Exista si alte argumente pentru ca Traian Basescu sa doreasca schimbarea lui Calin Popescu Tariceanu, dar nici unul dintre ele nu ar justifica o rasturnare urgenta a Cabinetului intr-o perioada in care România trebuie sa demonstreze ca merita sa fie primita in UE la 1 ianuarie 2007. Daca majoritatea care sustine guvernul ar fi de acord cu debarcarea premierului sau daca s-ar putea forma rapid o alta majoritate fara riscul unei crize politice, lucrurile ar fi simple, iar Tariceanu ar putea fi inlocuit cu o persoana mai eficienta si, eventual, mai maleabila. Dar, in conditiile in care liberalii, conservatorii si reprezentantii UDMR sunt multumiti de actualul premier si il sustin neconditionat, planul de schimbare a sefului guvernului este destul de complicat si nu poate fi pus in opera fara colaborarea directa a PSD si tacita a PRM. Exista insa mai multe scenarii care pot fi luate in calcul, unele posibile, altele mai putin probabile. Scenariul 1: impacarea de vitrina PNL si PD pot sa cada de acord asupra unui armistitiu care sa dureze pana la verdictul final al Uniunii Europene. Remanierea sau restructurarea guvernulu