Aproape jumatate dintre romani nu au acces la apa curenta sau sisteme de colectare a deseurilor. Aproximativ 50% din drumurile publice sunt nepavate, iar majoritatea celor pavate sunt, eufemistic spus, intr-o stare neacceptabila. In aceeasi situatie sunt zeci de poduri rutiere sau de cale ferata, diguri sau baraje de regularizare a raurilor. Pentru multi dintre cei 1.300.000 de someri, munca in strainatate pare sa fie singura solutie. Iar pentru micii intreprinzatori, care doresc sa deschida sau sa extinda o afacere, creditele nu numai ca sunt greu de obtinut, dar sunt si greu de suportat. Aceasta este realitatea, o realitate care nu poate fi schimbata decat prin dezvoltare. Conform statisticilor, Romania va primi in perioada 2007-2013 de la Uniunea Europeana aproape 30 miliarde euro prin fonduri structurale si de coeziune. Fapt care, probabil, poate fi considerat una dintre cele mai mari provocari pentru administratia romaneasca. Intrebarea care sta pe buzele tuturor este daca vom reusi sa cheltuim acesti bani. Raspunsul este greu de dat, dar poate fi, cel putin, intuit. Hartia de turnesol este tocmai gradul de absorbtie a fondurilor de preaderare, PHARE, SAPARD si ISPA. Cu primele doua, lucrurile nu stau tocmai rau. Nu stau nici foarte bine. De exemplu, din PHARE am pierdut, nepermis, la sfarsitul anului trecut, o treime din fondurile alocate in 2004-2005, dintr-un program destinat reintegrarii somerilor si perfectionarii angajatilor. Cu SAPARD-ul, chiar daca in 2005 absorbtia a fost de 100%, avem probleme cu proiectele din anii anteriori, fapt care scade punctajul per total. In ceea ce priveste componenta ISPA, cea pentru reabilitarea infrastructurii de transporturi si mediu, lucrurile, desi par sa se fi revigorat, stau foarte rau. Anul trecut, in octombrie, gradul de absorbtie era de 19%, iar acum a coborat la 11%. Exista explicatii obiective, fara doar si poate