Testele ADN tind sa devina in SUA la fel de frecvente ca cele pentru depistarea grupei sanguine, si la fel de utile in viata de zi cu zi ca orice chitibusarie obisnuita.
Esti un american alb ca laptele si vrei sa intri la facultate cu o bursa rezervata nativilor indieni? Fa-ti un test ADN! Esti un american de culoare si vrei sa gasesti mai usor un loc de munca?
Fa-ti un test ADN. Esti crestin din tata-n fiu, dar vrei sa obtii cetatenie israeliana? Tot un certificat scos de geneticieni te poate scoate din incurcatura.
Americanii au inceput sa vada potentialul real al dezvoltarii ingineriei genetice, comenteaza publicatia International Herald Tribune. Mai intai au aflat ca genetica nu inseamna doar oaia Dolly sau clonarea pisicutelor, ci ii poate ajuta sa isi descopere "radacini" stravechi despre care nimeni din familie nu le poate povesti nimic. Apoi au intervenit si calculele de tipul "mie ce-mi iese la afacerea asta?" si, in scurt timp, au aparut si raspunsurile la aceasta intrebare.
Un test ADN ii poate indica unui american alb ca are in proportie de 5% sange african. El poate sa puna certificatul la pastrare si sa se intrebe, ocazional, de unde pana unde s-a strecurat in genele sale "filiera africana" sau sa foloseasca descoperirea in avantajul sau. De exemplu, sa candideze la un post drept reprezentant al unei minoritati. Un american de culoare poate la randul sau sa solicite drepturi la o mostenire invocand "urme" lasate in fisa sa genetica de strabuni europeni.
Multi oameni de stiinta incearca sa tempereze aceasta noua tendinta. Ei spun ca aceste teste care determina bagajul etnic al fiecaruia sunt departe de a fi concludente. Pe de-o parte, datele genetice se pot dilua foarte mult in timp, iar pe de alta parte exista si o marja de eroare din a carei cauza multe teste sunt, de fapt, neconcludente. Totodata, natura interpretabila a
