Omarota a demnitarilor este suflecatul manecilor. In timpul discursurilor ochii le lucesc si se jura ca vor purcede la treaba. Si mai mult decat atat. Vom face tot ce se poate, prioritatea zero este bunastarea cetateanului. Da, in vreme ce prioritatea unu a fost mai mereu propria lor bunastare.
Hotararea din priviri ar putea fi inselatoare. De multe ori au fost invinovatiti de lasitate sau lipsa de viziune. Vor sa para ca au vointa politica. Uneori reusesc, alteori nu. De cate ori nu ne-au amenintat ministrii fosti si actuali ai agriculturii ca lucrurile se vor schimba? La nevoie, pareau a spune, vor pune mana pe plug, sa creasca productivitatea si calificativele in rapoartele Ue. Au trecut 16 ani de la pariul castigat cu agricultura. Se pare ca pariul a fost, intr-adevar, castigat, dar nu de agricultura si nici de tarani.
Sa ramanem la culturi. De 16 ani, ministrii culturii promit ca vor face ceva pentru centrele istorice ale tarii. De atunci, zidurile Sighisoarei se prabusesc, Bucurestiul vechi e prada buldozerelor, cetatea Fagarasului sau cea a Sarmizegetusei sunt transformate in cariere de piatra de localnici. Ministrii culturii si-au suflecat manecile degeaba. La fel ministrii sanatatii. Si-au suflecat manecile, au promis ca pornesc la treaba si nu i-a mai vazut nimeni. Virusurile, microbii, bacteriile si-au vazut de treaba. Efectele sunt resimtite de toti.
Dar poate cel mai spectaculos si-au suflecat manecile sefii peste lupta anticoruptie. Pe vremea Psd, unul a inceput lupta de atatea ori, incat a uitat s-o continue. Lunar anunta ca lupta anticoruptie a fost declansata pe un front mare cat tara. A fost substituit de un alt luptator cu coruptii, seful administratiei fiscale. De vreun an si el se lupta cu morile de facut bani ale tranzitiei. Nu are spor, nimeni nu i se alatura. Pare desprins din alt desen animat. Unul dintre meciurile lui e
