drastice care vor intra în vigoare odată cu integrarea ţării noastre în structurile europene. Totuşi, prevederi legale şi exprese în acest sens (încă) nu există, în balanţă atârnând drastice care vor intra în vigoare odată cu integrarea ţării noastre în structurile europene. Totuşi, prevederi legale şi exprese în acest sens (încă) nu există, în balanţă atârnând mai mult costurile necesare investiţiilor în mediu, în raport cu cele ale relocării activităţii.
Relocarea, proces pe termen mediu şi lung
"Nu există o prevedere explicită care să spună că nu se vor putea desfăşura activităţi industriale în interiorul oraşelor. Este o chestiune indirectă, care ţine de respectarea normelor şi a directivelor europene privind calitatea mediului înconjurător", ne-a declarat negociatorul-şef cu Uniunea Europeană, Leonard Orban. Relocarea va deveni însă o necesitate pe fondul condiţiilor stricte de mediu ce vor fi impuse agenţilor economici din industrie după integrare. Dacă aruncăm o privire spre ţările membre ale UE, se remarcă o tendinţă generalizată, zonele industriale fiind mutate la marginea sau în afara oraşelor. Migrarea coloşilor industriali către periferie se va face simţită însă pe termen mediu şi lung.
Decizie de conjunctură
Relocarea, ca modalitate de optimizare a costurilor, este o idee împărtăşită şi de reprezentanţii Ministerului Mediului. "Dacă îşi fac investiţiile în mediu şi reduc sub limitele prevăzute de lege poluarea aerului, a apei şi a solului, nu are nimeni nimic împotriva funcţionării acestor societăţi în interiorul oraşelor", ne-au declarat oficiali din cadrul Ministerului Mediului. În aceste condiţii, decizia relocării este mai degrabă una de conjunctură, fiind mult mai profitabil să îţi muţi activitatea, decât să investeşti în ecologizare. Iar dacă pe locul fostei uzine se poate dezvolta un proiect imobiliar, c
