Dupa cum spuneam mai zilele trecute, Romania a avut de negociat, discutat, amendat atit legislatia, cit si conceptiile care stau la baza legislatiei din toate sectoarele economiei, cooperatiei, concurentei etc. Aceste negocieri, disecind atit de amanuntit totul, au fost botezate, una cite una, si numite "capitole de negociere". Negocieri dure spuneam atunci, dificile si mai ales dureroase. Primele trei se intituleaza "Libertatea de miscare a..." si de aici urmeaza: a persoanelor, a capitalului, a marfurilor... Sa intelegem din aceste denumiri de capitole ca vom putea calatori intr-un spatiu european fara frontiere, fara a avea nevoie de pasaport si fara a fi opriti pentru controale la frontiere? Sa intelegem numai ca ne vom putea cumpara, cu euro, orice ne dorim, si pentru care avem suma necesara, evident, de prin strainataturi? Sa intelegem ca, dupa aderare, vom putea trai intr-o societate mai buna si mai corecta, bazata pe egalitate de sanse, pe nediscriminare, iar Uniunea Europeana va deveni paradisul pe care orice om muncitor si cinstit si-l doreste, in care va putea munci bine, fiind platit dupa munca sa, iar U.E. va fi acea societate bazata pe cunoastere si cu o economie competitiva? Zimbiti cind cititi aceste intrebari? S-ar putea sa fi citit mai mult decit recunoasteti, sau spiritul, putin sceptic, al romanului sa va fie mult mai aproape decit haina europeana, pufoasa, dar aflata deocamdata, in vitrina... Aveti dreptate daca zimbiti, caci meandrele politicii comunitare europene sint mai intortocheate, chiar decit realitatile concrete romanesti... Pentru primii doi ani care urmeaza aderarii unor noi state membre, accesul pe piata muncii din tarile apartinind deja U.E. va depinde de masurile si politicile interne, nationale, referitoare la piata muncii, precum si de acordurile bilaterale pe care aceste state le vor incheia cu statele deja membre... Incepind din