Cu ce or fi greşit atât de grav locuitorii din cartierul sighişorean Viilor de au trebuit să fie supuşi umilinţei aplicabile doar marginalizaţilor societăţii româneşti, plină de prejudecăţi morale, etnice, chiar rasiale? Dar cu principii morale, etnice, rasiale atât de şubrede.

De ce nu or fi meritat şi ei, măcar pentru puţinul impozit pe care îl plătesc pentru bunăstarea lor proprie şi a Sighişoarei, să li se explice, dacă trebuia din casă în casă, până când şi ultimul locuitor ar fi înţeles, rostul acestei desfăşurări de forţe în combinezoane albe, a interdicţiei de a coborî în oraş, de a le fi omorâte păsările care pentru mulţi or fi reprezentat carnea pe luni bune de acum încolo.

Pentru că reprezentau doar un procent nesemnificativ din populaţia municipiului şi foarte nesemnificativ al judeţului?

De ce, după ce au îndurat umilinţa de a fi separaţi de restul lumii, precum nişte leproşi (cu toate că barierele carantinei s-au dovedit atât de fragile), trebuie să îşi deschidă cont, la o bancă indicată, pentru a mai plăti şi în plus – deschiderea de cont şi comisioanele bancare. Pentru ca, supăraţi pe această recomandare, locuitorii mai puţin nenorociţi de uciderea păsăretului din curte ar fi renunţat "fericiţi" la binefacerile financiare oferite de către stat?

Sunt extrem de curioasă, ţinând cont că virusul H5(N1) domneşte foarte bine în sol, ce explicaţii ne-ar putea da reprezentanţii autorităţilor din atât

de pompoasele comandamente epizootice, locale sau judeţene, dacă minorii care se joacă la cimitirul păsărilor arse sunt în pericol sau nu? Aşa cum sunt la fel de interogativă şi în privinţa riscului reprezentat de oamenii care au neglijat avertismentele autorităţilor de a părăsi zona de carantină, poate pentru că nu le-a explicat nimeni prea bine, pentru restul sighişorenilor.

În acest timp, autorităţile judeţene se hârjon