- Cultural - nr. 104 / 30 Mai, 2006 In trupul meu viu… In trupul meu viu Moartea imi creste, Entalpia ma tine, Entropia ma risipeste. Corul carnii canta, Pe voci complementare, Cand e mica una, Cealalta-i mare. Cresc una din alta Si se hranesc sa fie, Viata inspre moarte, Din moarte sa reinvie. Caci moartea-i alta viata, Ce se traieste-n soapte Si alta moarte-i viata `nainte de moarte. Din mortul meu trup Viata alta va fi, Dumnezeu o va tine, Dumnezeu o va risipi!? Teii Naparlesc teii in iulie si pielea de lepadat se ia pe aerul din jur, doar ochii mari si atenti ai narilor sunt capabili sa le distinga-n contur. In restul carnii doar se profita de prea plinul ceaiului din hamuri, de toarta privirii se tine, cescuta naravaselor ramuri. Aromele tari se decid in ultima clipa sa pasca plamanii orasenilor, burdusiti cu hidrati de carbon si cu iasca. Razvan Ducan - Cultural - nr. 104 / 30 Mai, 2006 In trupul meu viu… In trupul meu viu Moartea imi creste, Entalpia ma tine, Entropia ma risipeste. Corul carnii canta, Pe voci complementare, Cand e mica una, Cealalta-i mare. Cresc una din alta Si se hranesc sa fie, Viata inspre moarte, Din moarte sa reinvie. Caci moartea-i alta viata, Ce se traieste-n soapte Si alta moarte-i viata `nainte de moarte. Din mortul meu trup Viata alta va fi, Dumnezeu o va tine, Dumnezeu o va risipi!? Teii Naparlesc teii in iulie si pielea de lepadat se ia pe aerul din jur, doar ochii mari si atenti ai narilor sunt capabili sa le distinga-n contur. In restul carnii doar se profita de prea plinul ceaiului din hamuri, de toarta privirii se tine, cescuta naravaselor ramuri. Aromele tari se decid in ultima clipa sa pasca plamanii orasenilor, burdusiti cu hidrati de carbon si cu iasca. Razvan Ducan