Sicrie, urne funerare, cruci, masini dotate cu frigidere si perne moi de puf, toate dupa ultimul trend international. Asta propune salonul funerar deschis zilele acestea la Romexpo. Premiera nationala. Clientela destul de putina...
Prea multe din profilul industriasului neaos de servicii funerare, pe care cehul J. Marek il descria in romanul "Unchiul meu, Ulise", nu am gasit la autohtoni. In romanul cu pri-cina, personajul central are un astfel de business si isi educa in mod sustinut dezin-hibarea pana ajunge sa-i placa la nebunie complicitatea cu moartea "intru numele profitului".
CIOCLII. Ai nostri mai au inca prejudecati legate de profilul business-ului pe care il practica si se simt si "cam primitivi" in comparatie cu piata europeana. De un an s-au organizat intr-o asociatie, tot sperand ca, strangand randurile, ii va prinde integrarea mai pregatiti. De ani buni, italienii au pus ochii pe piata romaneasca de servicii funerare si tot incearca sa o ralieze la izul occidental. Mai au de lucru. Majoritatea a cumparat fabrici de mobila si le-a transformat in ateliere funerare. In Italia exista o lege foarte stricta, in vigoare de peste zece ani, care standardizeaza conditiile in care are loc ceremonialul inmormantarii. Asta a ajutat si la formarea unei culturi a inhumarii. In Romania nu exista o astfel de lege. "Desi la noi e piata fara reguli, incepem sa tragem cu ochiul peste gard pentru ca ne pandeste 2007. Inca nu cunoastem nici o reglementare europeana si riscam sa nu le putem face fata", este de parere Ioan Ciocea, directorul Asociatiei producatorilor de pompe funebre.
CHIRIASI DE VECI. Italienii aduc trenduri care in momentul acesta par destul de avangardiste pentru piata romaneasca. Ei propun inlocuirea cimitirelor cu niste blocuri gen "ANL", amplasate la periferia oraselor, bine echipate, in care mortii sa poata sta "cu chirie". Cinci intr-