Jean-François Mattéi
Barbaria interioara. Eseu despre imundul modern
Traducere de Valentina Bumbas-Vorobiov
Editura Paralela 45, Colectia „Studii“,
Seria „Studii socio-umane“, Pitesti, 2005, 316 p.
Modernitatea este chemata sa se priveasca in oglinda: nu pentru a-si contempla narcisist rafinamentele culturale, ci pentru a patrunde – cu o privire lucida – devenirea sa sub semnul interioritatii. E poate timpul sa ne miram, asemenea lui Schiller, ca sintem inca barbari. E poate timpul sa ne intrebam, largind perspectiva, daca barbaria nu tine cumva de un pol insuspendabil al fiintei umane, gata oricind sa se manifeste ca brutalitate fizica, violenta de limbaj sau, in forme mascate, de asumare zgomotoasa a unor valori culturale si sociale. Pe urma acestei intrebari, Jean-François Mattéi incearca sa surprinda sursele si tipologia barbariei, in genere, pentru a focaliza, ulterior, originea si formele de manifestare ale (de-)mascatei barbarii moderne.
in Barbaria interioara, registrul analizei filozofice este dublat de registrul analizei in diferite sfere ale culturii. Miza filozofica a cartii este de a contura aspectul barbariei drept tendinta consubstantiala oricarei forme de umanitate si de a urmari raportul barbarie-interioritate. Instituind o suveranitate a interiorului, accentuind autarhia subiectului izolat, atomizat, modernitatea va favoriza dezvoltarea unei anumite forme de barbarie. Analiza culturala vine sa confirme si sa concretizeze, prin studii de caz privind educatia, arta, politica, acest diagnostic stabilit la nivelul reflectiei filozofice.
Pe fir etimologic, barbaria pare a fi indicata de utilizarea brutala, neslefuita a cuvintului, ea se defineste nu in raport cu distinctii geografice, ci pornind de la modalitatea de a stapini discursul, in indiferent ce limba. Dincolo de felul in care logos-ul est
