Unul dintre cele mai osificate sisteme birocratice din Romania este corpul diplomatic. Cand intri in Ministerul de Externe, parca faci o calatorie in timp si pasesti direct pe culoarele scolii de la Baneasa. Or, este marele merit al lui Mihai-Razvan Ungureanu ca a declansat o reforma sistematica a corpului diplomatic. Iar faptul ca, in premiera, a cerut CNSAS sa identifice securistii din MAE merita, fara cea mai mica ezitare, toate bilele albe disponibile si chiar cateva luate de pe la altii. Acestea fiind zise, reforma corpului diplomatic merge insa greu, si nu e vorba numai de persoane, desi exista inca la post ambasadori care trebuiau de mult trasi pe linie moarta. Sistemul inca rezista. In domeniul "politicii externe majore", nimic de reprosat. Angajamentele Romaniei ca stat membru al NATO si aliat strategic al Statelor Unite au continuat si semnarea tratatului privind instalarea bazelor americane in Romania este un succes. Aderarea la Uniunea Europeana a fost tratata cu atentie, desi poate s-ar fi impus demersuri mult mai intense pe langa guvernele francez, german si olandez, dar si pe langa parlamentarii europeni. Apropo, misiunea de pe langa Parlamentul European de la Strasbourg este, si ne alegem cu grija vorbele, o gluma. Suntem dintre cei care cred ca initiativa romaneasca la Marea Neagra este una dintre cele mai bune idei de politica externa romaneasca ale momentului. O data ce vom fi devenit membri ai NATO si UE, reorientarea politicii externe spre aceasta zona va defini rolul Romaniei in Europa. Ramane totusi marea provocare de a aduce Rusia in "Marele Joc" geostrategic al Marii Negre si, dupa Forumul de saptamana viitoare, vom fi in masura sa apreciem daca putem vorbi sau nu despre un succes. Cat priveste relatiile cu Ucraina, acestea au fost gestionate corect. La capitolul neimpliniri atragem atentia asupra unei anomalii. Recent, a fost numit ca subs