(S)light Minister
Ministerul de externe e, оn orice tara, unul de prim rang. Numai la noi e altfel. Nu ca n-ar avea treburi serioase asupra carora sa se aplece. Are destule. Numai ca ori le trateaza а genoux, cu umilinta proprie cersetorului, ori le ia а la legиre, cum observase un frantuz ca sunt privite toate la portile Orientului. Lucrul ar putea parea de mirare, cata vreme оn fruntea lui se gaseste un domn foarte subtire. Chiar prea subtire, am putea zice. Desi a facut studii academice si vorbeste fluent englezeste, domnul ministru a izbutit, оn scurtul rastimp de cand diriguieste trebile din afara, sa se distinga cu deosebire prin gafe. Ne vine greu a presupune ca ele sunt roadele la vedere ale ignorantei, mai ales ca tin tocmai de domeniul specializarii sale universitare: istoria. Credem mai degraba ca radacina lor e de cautat оn juvenila ambitie de a trece оn ochii celor cu care intra in contact drept mai inteligent si mai spiritual decat este. Atunci оl cam ia gura pe dinainte, оmpingandu-l sa spuna prostii de care, probabil, se va fi rusinand cand se uita dimineata, fara martori, оn oglinda. Diplomatia e de cand lumea o arta grea si cere, cand nu esti facut pentru ea, оndelungi eforturi spre a-i deprinde si stapani abecedarul. Asta va sa zica – оnainte chiar de оnsusirea tehnicilor negocierii – educarea autocontrolului, gratie caruia afectele nu se citesc pe chip precum оntr-o carte, iar gandurile nu mai sunt slobozite pe gura оnainte de a fi cercetate amanuntit de creier.
Aflat la o varsta cand rigorile elementare ale profesiei n-au devenit оnca reflexe conditionate, domnul ministru calca periodic оn strachini cu o lejeritate nepermisa nici оn functii infinit mai restranse ca valoare de reprezentare. Asa s-a оntamplat acum vreo luna si ceva, cand, la o ocazie diplomatica, domnul ministru a "glumit" comparand
