...Nu exista nicicand cel mai potrivit moment ca sa afli de disparitia unui gigant care te-a onorat cu prietenia sa Caracas, august 1974. Jean-Francois Revel il intalneste pe Carlos Rangel. Asa cum marturiseste, Revel va lega cu sclipitorul ganditor venezuelan "o puternica prietenie personala si o fratie intelectuala". Cu o modestie nu tocmai comuna intelectualilor, Rangel il roaga sa se uite peste cateva pagini. Ajuns la Paris, Revel realizeaza ca are in maini miezul de foc al unei analize extraordinare. Coordonator al unei editii la Editura Robert Lafont, ii ofera imediat un contract lui Rangel. Asa se explica cum celebra Del buen salvaje al buen revolucionario a aparut pentru prima oara (1976) in franceza - Du bon sauvage au bon revolutionaire - , si nu in spaniola.
Paris, iunie 1994. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Alain Juppe, organizeaza un dineu in onoarea lui Octavio Paz, laureatul Nobel pentru literatura din 1990. Revel se afla printre invitati: universitari, filozofi, diplomati, sociologi si jurnalisti. Spre stupefactia sa, mai toti invitatii vorbesc cu un aplomb de mari experti despre America Latina si nici unul nu pare interesat de ce ar avea de spus despre continentul sau cel care a scris Labirintul singuratatii si Capcaunul filantrop. Jenat de aroganta colectiva a expertilor si la indemnul lui Alain-Gerard Slama, cunoscut istoric si jurnalist francez, Revel ii pune lui Paz o intrebare referitoare la unele din evenimentele zilei in Mexic. Revel nu e deloc surprins sa vada ca asistenta nu e prea entuziasmata de raspunsul lui Octavio Paz, caci luciditatea este rareori binevenita printre experti.
Paris, 1952. Sub pseudonimul Jacques Severin, Revel publica in Esprit un rechizitoriu extrem de dur si de bine documentat la adresa sistemului nationalist mexican. Cum Octavio Paz se afla in acel moment la Paris ca atasat cultural in cadru
