"Numele violonistului şi compozitorului George Enescu e un simbol al contribuţiei pe care în secolul 20 atâţi artişti şi intelectuali români au adus-o vieţii culturale europeneť, scrie muzicologul Guy Cherqui la 125 de ani de la naşterea marelui muzician, în numărul pe luna mai al prestigioasei reviste italiene de muzică Amadeus. Reproducem fragmentar articolul muzicologului

"Cel mai mare compozitor

al secolului XX"

Recentul turneu european şi american al celebrei soprane Mariana Nicolesco, care a luat alături de ea tineri artişti lirici români, interpretând liedurile lui George Enescu, atât de puţin cunoscute, ne oferă ocazia ideală pentru a reaminti locul de frunte pe care România l-a deţinut şi-l deţine în lumea artelor şi a literaturii occidentale. De la Tristan Tzara, fondatorul Dadaismului, la Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco sau Brâncuşi, lista intelectualilor şi artiştilor români care au adus o contribuţie esenţială la cultura Europei este lungă şi importantă.

Emigraţi, de cele mai multe ori pentru motive politice, în Franţa sau în Statele Unite, ei s-au distins printr-o remarcabilă deschidere faţă de limbile şi culturile altora. Eliade vorbea opt limbi diverse, printre care sanscrita şi persana, Ionesco şi Cioran au ales să scrie direct în limba franceză, fiecare dintre ei manifestând o mare hotărâre în menţinerea unor legături strânse cu ţara de origine (Cioran îl traduce pe Mallarmé).

Relaţia între România şi lumea muzicii reflectă o cultură bogată în tradiţii, din care vin unii dintre cei mai iluştri artişti lirici din toate timpurile, începând cu Hariclea Darclée, muza indiscutabilă a verismului în operă, prima Tosca, prima Wally, prima Iris. Am putea vorbi de Maria Cebótari, de Viorica Ursuleac, soţia dirijorului Clemens Krauss şi incredibila interpretă a lui Richard Strauss. Mai recent, de ten