Artistul plastic Hermella, prin expoziţia de metaloplastie intitulată „Mituri egiptene” deschisă ieri în Casa Sfatului, a recreat o parte din universul egiptean, atât de fascinant, şi la Braşov. Lucrările sale realizate din metale, piele şi încrustate cu pietre preţioase redau zeităţi şi simboluri faraonice, dintre ele remarcându-se statuia în mărime naturală care îl reprezintă pe Tutankhamon. „Putem spune că suntem martorii naşterii unui nou stil, pe care l-aş numi metalomagie, o formă de artă absolut surprinzătoare. Riscul pe care şi l-a asumat Hermella este unul foarte mare în privinţa tematicii pe care o înfăţişează”, a afirmat, cu prilejul vernisajului, scriitorul Mircea Brenciu. Hermella este un artist înzestrat cu o sensibilitate aparte, deşi o femeie fragilă, ea reuşeşte să „supună” metalul şi să prezinte viziunea sa faţă în faţă cu artefactele originale descoperite în milenarele piramide din Luxor. „Dacă marele arhitect egiptean Hermiunu este constructorul necontestat al Marii Piramide şi a Sfinxului, Hermella este reflectarea ezoterică a trecutului faraonic într-o operă singulară favorizată de talent şi ingeniozitate”, o caracteriza pe Hermella, Mircea Bârsan-Vova, critic de artă. Artista recunoaşte faptul că miturile şi zeităţile egiptene au ales-o pe ea să le reprezinte şi nu ea s-a aplecat asupra lor: „Dintr-o dată mi-am descoperit dorinţa extraordinară de îmbrăţişa epoca Egiptului antic. Mă simt cel mai aproape şi protejată de Tutankhamon. Mi s-a realizat un vis pe care nu l-am visat”. Din banii obţinuţi în urma vânzării lucrărilor sale, Hermella va dona către bolnavii îngrijiţi de Hospice „Casa Speranţei”, o „colaborare” pe care artista a iniţiat-o încă de la debutul său. Artistul plastic Hermella, prin expoziţia de metaloplastie intitulată „Mituri egiptene” deschisă ieri în Casa Sfatului, a recreat o parte din universul egiptean, atât de fascinant, şi