Demers unic in spatiul constantean, revista Tomis a ajuns, in acest an, la ceas aniversar. Singura revista de cultura cu deschidere la mare a implinit 40 de ani. Patru decenii in care artistii dobrogeni, dar nu numai, au slujit-o cu devotament. Revista Tomis a implinit, in acest an, 40 de ani. Cu aceasta ocazie, redactorii ei au prezentat un scurt istoric, care incepe in anul 1965, cand aparea primul numar, cu o coperta occidentala, care sfida dogmatica acelei vremi. Numarul nu a aparut insa niciodata pe piata, lovindu-se de zidul absurd al cenzurii comuniste. Lansarea oficiala a avut loc in 1966, "botezul" oficial fiind semnat chiar de Tudor Arghezi. Tomis a cunoscut, in evolutia sa, cel putin trei perioade distinctive. Prima este cea de pana in 1990, cand rigorile politice ale vremii incorsetau si mesajul literar. Urmatoarea etapa a inceput in 1990, cand a avut loc, cum era si firesc, o schimbare de format si de conceptie. Cea mai recenta cotitura a avut loc in anul 2002, cand director al revistei a fost numit Ion Titoiu. De atunci, revista si-a propus promovarea unor retete de succes din spatiul cultural national. Editiile din 2006 au prezentat subiecte extrem de incitante, precum conditia artistului in epoca kitsch-ului sau Horia Roman Patapievici, privit ca un fenomen plasat intre autenticitate si marketing. Din paginile Tomisului nu au lipsit nici membrii trupei rock Phoenix, formatia care a generat in Romania un adevarat fenomen social, dar nici scriitorii constanteni, numarul din luna mai incercand sa prezinte lumea culturala locala. Orasul si luminile sale Editorialul lunii mai, semnat de un tanar scriitor constantean, unul dintre redactorii revistei, Madalin Rosioru, explica demersul revistei si incearca, totodata, sa intrevada, prin intrebari, spatiul cultural constantean: "Chestiune imponderabila, de suflet, sau in termeni de relatii publice, de cr