- Cultural - nr. 108 / 5 Iunie, 2006 Nicaieri, niciodata, siemens Exista in limba romana o clasa de adverbe cu variante, unele ridicand probleme in privinta ortografiei. Nicaieri, prezent in propozitii negative, avand sensurile: in nici un loc; in nici o alta parte; in nici un alt caz; la nimeni, niciunde. O varianta populara, nicaierea, este acceptata ca literara, alaturi de nicaieri. Alte variante, regionale: nicairea, nicairi, nicaiurea. In Bucovina, pentru nicaieri este varianta nicarie. Nicidecum, in nici un chip, in nici un caz, defel, deloc; nicicum, nicicacum, nicidecat. Nicicum, ca adverb, se scrie intr-un singur cuvant: Nu vrea nicicum. Asociat cu o conjunctie, se scrie in doua cuvinte: Nici cum am spus eu, nici cum ai spus tu. Si nicidecum, ca adverb cu sensul: deloc, se scrie intr-un singur cuvant: Nu vrea nicidecum sa vina. In combinatie cu un adverb, o prepozitie si inca un adverb, scrierea este in trei cuvinte: Nu vorbeste nici de cum l-a primit. Nicidecat, adverb cu intelesul: deloc, se scrie intr-un singur cuvant: Nicidecat nu se bucura. Combinatia adverb, prepozitie, adverb se noteaza in trei cuvinte: Nu vorbeste nici de cat a suferit. Niciunde ca adverb cu sensul nicaieri se scrie intr-un singur cuvant: Niciunde nu si-a gasit prietenul. Cand e vorba de doua adverbe, apare scrierea nici unde: Nu mi-a spus nici unde a fost. Pentru nicaieri, in poezia si proza lui M. Eminescu este folosita varianta nicairi, cu sensul: in nici un loc. "Caci ei (ochii) cuprind o lume de dulci fagaduinti / De-amor fara de margini, de scumpe fericiri, / Cum nu se afla-n lumea aceasta nicairi ". In proza: "El se trezi pe cand mijea de ziua. Cand colo _ iepele nicairi". "Isi mai primbla ochii de jur imprejur… nicairi o iesire". Niciodata, adverb: In nici un moment, in nici o imprejurare, cu nici un (alt) prilej; nicicand, niciodinioara. Ca niciodata _ asa