să cadă pe bucureşteni la un cutremur, autorităţile trebuie să dărâme o treime din clădiri şi să le construiască la loc, mai rezistente. Profesorul Nicolae Lascu, de la Universitatea de să cadă pe bucureşteni la un cutremur, autorităţile trebuie să dărâme o treime din clădiri şi să le construiască la loc, mai rezistente. Profesorul Nicolae Lascu, de la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism "Ion Mincu" Bucureşti, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, se opune acestei idei. Reprezentantul CNMI atenţionează municipalitatea să ţină cont de valoarea istorică a clădirilor. "Celebrele

buline roşii

din timpul ministeriatului prof. ing. Nicolae Noica trebuiau să fie urmate de acţiuni rapide de consolidare a clădirilor cu risc sporit în caz de cutremur", a precizat, pentru Adevărul, prof. dr. arh. Nicolae Lascu. "Imobilele trebuie să fie restaurate cu grijă pentru a li se menţine calităţile arhitecturale remarcabile", susţine Nicolae Lascu.

Clădiri- monumente istorice

Starea fizică precară a structurii de rezistenţă a unora dintre aceste imobile este cunoscută de mai mulţi ani. "Bulevardul Magheru nu este o stradă oarecare a oraşului. Fragmentul din axa nord-sud de circulaţie a oraşului dintre Piaţa Romană şi Piaţa Universităţii a fost deschisă integral traficului auto - şi, implicit, a devenit spaţiu public al centrului - după 1920. Acest fapt explică de ce marea majoritate a clădirilor aparţin deceniilor 3 şi 4", a spus profesorul Nicolae Lascu. Câteva dintre imobile sunt înscrise pe lista monumentelor istorice şi de arhitectură a MCC din 2004, iar ansamblul bulevardului este definit ca zonă protejată prin documentaţiile aferente Planului Urbanistic General al Municipiului Bucureşti. Edilii nu au încă o idee cu privire la protejarea cădirilor de pe Magheru, şi nici de protejare a pietonilor din această zonă centra