Stam pe o gramada de bani strinsi din taxe si impozite. Cind FMI ne cerea sa avem excedent bugetar, onor Guvernul s-a ratoit la organismul financiar ca ne refuza dezvoltarea. Acum ne-o refuzam de bunavoie.
Acordul Romaniei cu Fondul Monetar International a devenit istorie. Merita sa ne-amintim insa de ce s-a rupt pentru a demonstra ca avem o mare problema cu gestiunea banului public.
Ne-am suparat tare si cu argumente apasate si nu lipsite de bun-simt cum ca bugetul echilibrat pe care ni-l cerea Fondul ar fi insemnat ca ni se refuza dezvoltarea, taman acum cind avem mai multa nevoie de bani pentru a ne pregati cum se cuvine inaintea aderarii.
La patru luni de la-nceputul acestui an, executia bugetara arata ca veniturile statului au depasit cu mult capacitatea aceluiasi stat de a le cheltui. Cu alte cuvinte, guvernul Tariceanu a refuzat ideea unui deficit zero (adica o executie bugetara echilibrata) care ar fi contribuit, potrivit FMI, la sustinerea dezinflatiei si acum sta pe un excedent de 1,06% din PIB.
Ca s-a incasat la bugetul public mult mai mult decit s-a prognozat, nu e in sine un lucru rau. Rau este faptul ca aceasta demonstreaza fara putinta de tagada ca, in ceea ce priveste cheltuirea banului public, nu sintem in stare nici macar sa facem o strategie pe termen scurt, daramite una pe termen lung. Un miliard de euro zace in vistieria statului si suma e in crestere pe zi ce trece.
Cum ne-am programat un deficit de 0,9% din PIB, se va repeta, probabil, la scara mai mare scenariul de anul trecut, cind banii au fost repede cheltuiti in ultimul trimestru cu presiunile inflationiste de rigoare.
Ministerul Finantelor n-are nici o vina. Sebastian Vladescu ridica din umeri: pur si simplu, banii nu sint cheltuiti din lipsa proiectelor finantabile.
Cu ce s-o fi ocupind functionarimea din m