lui martie, fapt care s-a văzut atât la nivelul participării slabe, cât şi în distanţa luată faţă de documentele finale ale summitului. Într-o lună, atitudinea Rusiei părea că s-a lui martie, fapt care s-a văzut atât la nivelul participării slabe, cât şi în distanţa luată faţă de documentele finale ale summitului. Într-o lună, atitudinea Rusiei părea că s-a schimbat: la preluarea preşedinţiei Consiliului Europei de la România, ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, considera satisfăcătoare conferinţa de la Constanţa. Acum s-a revenit la rigiditatea iniţială.
Ministrul de externe român, Mihai Răzvan Ungureanu, declara pentru Adevărul înainte de începerea Forumului că "ar fi şi păcat să lipsească Rusia de la Forum pentru că intenţia noastră a fost de a găsi un format de dialog care să includă în discuţie statele riverane periferizate din considerente politice". "Soarta Mării Negre nu se poate discuta în absenţa Rusiei", a accentuat Ungureanu. De asemenea, el s-a apărat împotriva eventualelor bănuieli că Bucureştiul vrea să devină şef la Marea Neagră. "Noi nu încercăm să ne transformăm în dirijori ai vacarmului pontic. Există deja destule voci puternice care să-şi adjudece roluri conducătoare în zonă", a accentuat Ungureanu.
Marea Neagră, alternativă la robinetul rusesc
Deşi UE nu are o strategie pentru zona Mării Negre, ea se arată foarte interesată de alternativa energetică pe care o oferă regiunea la robinetul rusesc. "Europa nu are nevoie de un singur robinet, ci de mai multe - gazul şi petrolul fiind pentru UE o chestiune de o importanţă vitală. Multiplicarea surselor şi distribuitorilor echilibrează piaţa şi o fac stabilă", spunea ministrul de externe. Iar Marea Neagră are toate atuurile să diminueze dependenţa europenilor de Moscova: ea prezintă geografia necesară oricărui transfer alternativ de energie din zona central-asiatică