Ministerul Justitiei a dat publicitatii forma revizuita a proiectului de lege privind infiintarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate. Proiectul, care va fi mai intai aprobat in sedinta de Guvern, dupa care va intra in dezbaterea Parlamentului, a fost mentionat in mod expres de oficialii europeni printre prioritatile de care trebuie sa se ocupe autoritatile de la Bucuresti pana in momentul integrarii in UE. Actul normativ extinde si stabileste mai clar categoriile de demnitari care vor avea obligatia completarii si depunerii declaratiilor de avere. Totodata, se stipuleaza structura care se va ocupa de verificarea acestor declaratii, de controlul averilor, al conflictelor de interese si al incompatibilitatilor. Fata de varianta initiala a proiectului legii, care prevedea infiintarea unei Directii Nationale de Integritate in subordinea ANAF, noua varianta stabileste crearea unei institutii independente, cu personalitate juridica si activitate permanenta. Noua structura se va numi Agentia Nationala de Integritate (ANI) si va fi condusa de un presedinte cu mandat de patru ani, numit de presedintele Romaniei, la propunerea unui Consiliu National de Integritate. Consiliul va fi format din 13 membri: doi senatori si doi deputati (desemnati de fiecare Camera, conform structurii politice a Parlamentului), doi judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, doi reprezentanti ai Guvernului (numiti la propunerea Ministerului Justitiei si a Ministerului Finantelor Publice), un reprezentant al Uniunii Nationale a Consiliilor Judetene din Romania, un reprezentant al Federatiei Autoritatilor Locale din Romania, un reprezentant al functionarilor publici si doi reprezentanti ai societatii civile (cu titlul de observatori, fara drept de vot). ANI poate fi sesizata de orice persoana sau se poate autosesiza, iar inspectorii din cadrul sau vor avea acces la "orice da