Deşi situată pe primul loc, dreapta liberală nu poate forma un guvern majoritar social-democrată un uşor avans, care îi conferă însă posibilităţi foarte reduse de a forma un guvern majoritar, chiar dacă se va alia cu alte grupări politice.

Din cele 200 de locuri ale Camerei Deputaţilor, dreapta liberală va ocupa 81 (ceea ce reprezintă 35,38 la sută din voturile exprimate), în timp ce Partidului Social-Democrat (CCSD), care a dominat scena politică în ultimii opt ani, îi vor reveni 74 (32,32 la sută din voturi). Un guvern majoritar trebuie să conteze pe cel puţin 101 deputaţi. Or, chiar dacă se va alia cu creştin-democraţii (care au obţinut 13 mandate) şi cu verzii (6 mandate), dreapta liberală nu va dispune decât de 100 de locuri în parlament, adică exact jumătate, o poziţie extrem de şubredă. La rândul său, un guvern social-democrat, chiar dacă se va bucura de susţinerea comuniştilor (26 de mandate), va dispune tot de 100 de locuri. Un echilibru perfect! Alegerile care în teorie erau menite să pună capăt instabilităţii politice nu fac, aşadar, altceva decât să o prelungească.

Situaţia se complică şi prin refuzul premierului Jiri Paroubek de a-şi recunoaşte înfrângerea, el denunţând "manipulările fără precedent ale opoziţiei", care în ultimele zile ale campaniei electorale i-a acuzat pe social-democraţi de legături cu crima organizată.

În ceea ce-l priveşte, liderul democraţilor civici, Mirek Topolanek, nu şi-a ascuns dezamăgirea că pronosticurile care îi indicau o victorie confortabilă nu s-au îndeplinit, deşi a subliniat că rezultatul dobândit este cel mai bun din 1992 încoace. şi Partidul Comunist (singurul din Europa răsăriteană care nu şi-a schimbat numele) s-a declarat dezamăgit (a pierdut 15 locuri), neexcluzând schimbări la nivelul conducerii.

Potrivit cutumei, sarcina de a forma noul guvern va fi încredinţată partidului care a obţinu