Tomisul, leaganul ortodoxiei romanesti
Istoria cetatii Tomis este marcata de perioade de inflorire si decadere * In secolele IV-VI au fost construite mai multe bazilici ce au o importanta mare pentru raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre * Putini stiu istoricul lor si locul unde se afla * Nestiinta se datoreaza in mare parte autoritatilor care nu se ocupa de aceste valori, ele fiind in paragina * Cand sunt intrebati de starea acestor monumente, cei responsabili paseaza vina de la unul la altul * Cei de la Patrimoniu spun ca vina este a celor de la Muzeul de Arheologie, cei de aici dau vina pe reprezentantii autoritatilor din teritoriu care nu aloca fondurile necesare lucrarilor de reabilitare * Nici macar Arhiepiscopia, condusa de Inalt Prea Sfintia Sa Teodosie, nu este interesata de aceste bazilici cu toate ca este vorba de istoria bisericii tomitane Tomis, Constanta de azi, a fost infiintat de colonistii greci de origine ioniana, in a doua jumatate a secolului VI I.Hr. si a devenit in secolul II dupa Hristos, in mod oficial, capitala Pontului. Aici colonistii greci au gasit o numeroasa populatie geto-daca, cu care faceau comert, iar aceasta populatie si-a adus o importanta contributie in viata economica a orasului, influentand pe noii veniti chiar si in vorbirea limbii grecesti cu elementele lingvistice locale. La sfarsitul secolului I I.Hr., cand a fost exilat in Tomis poetul Ovidiu, acest oras facea parte din Imperiul roman, cunoscand apoi o dezvoltare atat de mare, incat cu timpul, a ajuns sa fie socotit cel mai activ centru economic, social si cultural din aceste parti, fiind numit in inscriptiile timpului "prea stralucitul oras al tomitanilor". Incursiunile popoarelor migratoare, care au tulburat linistea Dobrogei, au pricinuit pagube mari si Tomisului, astfel ca in jurul anului 680, dupa Hristos, zidurile orasului au ramas aplecate
