Recent, declaratia lui Mugur Isarescu privind intentia BNG de a interveni pe piata imobiliara a provocat proteste imediate si vehemente din partea agentilor care tranzactioneaza intr-o veselie pe acest segment. Argumentul lor a fost ca, vezi bine, economia de piata este supusa numai legii cererii si ofertei, orice interferenta din partea oricarei autoritati fiind de natura a ingradi libera concurenta. Argumentul, adus din teoria pura a capitalismului salbatic, eludeaza situatia concreta a pietei imobiliare din Romania, tara mea de glorii, tara mea de dorâ¦
Iar situatia concreta este urmatoarea: la noi, pe aceasta fructuoasa piata, opereaza un numar incredibil de mare de agenti imobiliari, de la firmele puternice, legal constituite cu responsabilitati si contributii la bugetul de stat, pana la baietii cu garsoniera, telefon mobil si (eventual) computer, dar neinregistrati la Registrul Comertului si fara facturier sau chitantier.
Adica, mai pe intelesul tuturor celor care se fac a nu pricepe, avem afaceri imobiliare avand ca obiect sute de hectare de teren sau cladiri cu multe etaje si pereti-cortina, dar avem si micii gainari care "ciupesc" cateva mii de euro pe luna fara a da nimanui socoteala de nimic. Actul economic de vanzare-cumparare de case si terenuri se face fie cu zambetul pe buze, fie scrasnind din dinti, dar aproape intotdeauna cu complicitatea autoritatilor locale, a notarilor publici sau chiar a asa-zisilor concurenti. Toata lumea stie ca in aceasta tara se fac afaceri imobiliare uriase sau maruntele a caror cercetare mai amanuntita ar trimite multa lume sa aprofundeze Codul penal ori sa-si angajeze avocati.
As fi scris ca piata imobiliara din Romania este o jungla daca nu as trai cu dubiul ca, de fapt, nu-i decat o mlastina plina de smarcuri, de nisipuri miscatoare si de serpi veninosi. O mlastina pe care guvernantii, legiuitorii si,
