- Diverse - nr. 111 / 8 Iunie, 2006 Urmasii avarilor Avarii si-au facut aparitia in spatiul etnogenetic romanesc in cadrul marii migratii rasaritene de la jumatatea veacului VI. Atrasi initial de Dunarea maritima, colaboreaza, avand rolul predominant, cu slavii (sclavinii), kutrigurii hunici si cei pe care istoriografia stalinista ne-a obligat sa-i consideram slavi si pe care, studii mai vechi sau mai noi (Igor Gorman, Nico Zupanici, O.N Trubacov, F.P. Falin, Gh. Bratianu etc.), i-au identificat ca fiind sarmati, rude bune cu alanii - antii (urmasii lor, osetinii, traiesc si astazi in Caucaz). In timp ce slavii, antii si kutrigurii s-au concentrat asupra drumurilor imperiale spre Bizant, incercand sa forteze Dunarea, avarii au fost atrasi, pe calea nordica, de longobarzii germanici, pentru zdrobirea puterii gepizilor stabiliti in Pannonia. Oferta longobarda venea la timpul potrivit, intrucat cererile avarilor adresate Imperiului Roman de Rasarit de a se stabili la sud de Dunare (558, 561) fusesera respinse. Condusi de Baian (558-605), ii zdrobesc pe gepizi, dar nu in folosul neamurilor rasculate. Se instaleaza ei insisi aici, fondand un kaganat intre Alpi, nordul Carpatilor si Adriatica, in anul 567. Cuceresc Boemia, Moravia si Slovacia (570-580), Dalmatia si Illyria in 583, impunand Bizantului plata tributului, apoi, alaturi de slavi, devasteaza Dunarea pe ambele maluri (587) pana la Silistra si intreaga Peninsula Balcanica (592-598). Sunt momente care inscriu in istorie primul monument de limba romana, indemnul "Torna, torna fratre" (vezi T. Simocatta si T. Confessor). Abia in 601 armatele imperiale reusesc sa-i opreasca, iar in Occident sunt opriti de regatul franc reunificat de Clotar al II-lea (584-629). Slabind dupa moartea lui Baian, primul kaganat se va prabusi sub loviturile slavilor din Pannonia care se rascoala in 623 sub conducerea lui Samo. Intrati sub