Daca numirea lui Dan Voiculescu in functia de vicepremier va ajunge pe masa presedintelui Basescu, acesta nu are de ales decat s-o semneze. Premierul Tariceanu isi freaca probabil mainile de incantare stiind ca seful statului se afla intr-o situatie fara iesire.

Daca Basescu spune "da", valideaza "solutia imorala", daca spune "nu", declanseaza o criza politica, de evitat pana la decizia finala privind data admiterii Romaniei in Uniunea Europeana. Este de presupus ca ultimul lucru dorit de Traian Basescu pentru mandatul sau ar fi fost tocmai acesta.

Sa fie constrans sa-l instaleze in fruntea executivului pe Dan Voiculescu, un profitor al tranzitiei politice si economice, pe care, cand nu l-a atacat, l-a ignorat.

El a sperat pana in ultimul moment ca PD va reusi sa desfiinteze postul de vicepremier in cadrul procesului de restructurare a guvernului, esuat si el intr-o formula care nu stirbeste puterea de decizie si, implicit, privilegiile aliantei din interiorul coalitiei, formate intre PNL, PC si UDMR.

Fostul vicepremier Copos era perceput ca un om de afaceri, asociat mai degraba clubului de fotbal Rapid decat Partidului Conservator, capusa politica dispretuita public de Basescu si de alegatorii Aliantei. In umbra lui Dan Voiculescu nu sta insa partidul descurcaret, ci Securitatea, un imperiu economic construit din bani a caror origine a fost descoperita de media in conturile politiei politice.

Probabil ca investirea lui Voiculescu va fi mai scrasnita decat aceea a liberalului Radu Stroe in fruntea Secretariatului General al Guvernului, caruia Basescu i-a daruit nu un document secret, ci propria ipocrizie stenografiata pe cateva pagini.

Respingerea lui Dan Voiculescu, caruia nu i se poate reprosa oficial decat imoralitatea, ar putea duce insa chiar la caderea guvernului, intr-un moment delicat pent