Putini dintre detinutii aflati in inchisoarea cu regim de maxima siguranta din Braila isi recunosc faptele. Unii recunosc ca au savirsit anumite fapte penale insa sustin cu tarie ca, fie pe parcursul arestarii preventive si urmaririi penale, fie pe parcursul judecatii, in cazul lor s-ar fi savirsit o serie de erori. Cei mai multi, insa, indeosebi recidivistii, care au experienta mai multor pedepse privative de libertate, invata o serie de proceduri judiciare, unii dormind, de-a dreptul, sub cap cu Codul Penal si Codul de Procedura Penala.
Astfel, in timp, pe masura ce incep sa inteleaga si anumite "chichite" de care s-ar putea folosi pentru a-si rezolva o serie de probleme, incep sa uzeze, tot mai des, de cunostintele acumulate. De exemplu, ei folosesc cu succes metoda deschiderii unei afaceri judiciare (proces sau plingere catre un organ de cercetare penala) pentru a fi mutati dintr-o inchisoare intr-alta sau pentru a ramine acolo unde sint - avind un interes anume. Asfel, numai anul trecut, pe falsele afaceri judiciare ale detinutilor, Penitenciarul de Maxima Siguranta Braila a cheltuit mai mult de 1 miliard de lei vechi, din banii contribuabililor.
"In nici o tara din lume, statul nu finanteaza procesomania"
Anul trecut, pentru afacerile judiciare ale detinutilor din inchisoarea braileana s-au cheltuit putin peste 1,2 miliarde de lei vechi, iar directorul institutiei, magistrat Gheorghe Cucu, apreciaza ca un miliard s-a dus numai pentru falsele afaceri judiciare: "Ei depun mereu tot felul de petitii, in functie de interesul pe care-l au, depun actiuni judecatoresti, plingeri penale, tot felul de memorii, reclamatii, iar noi trebuie sa-i ducem acolo unde cer ei, la diverse anchete declansate de ei, la procese, depinde. Anul trecut, numai, pentru falsele lor afaceri judiciare, am cheltuit un miliard. Din banii
