- Economic - nr. 111 / 8 Iunie, 2006 In vremurile bune, judetul Mures era considerat un pilon in ce priveste cercetarea stiintifica din domeniul agriculturii, prin unitatile de cercetare renumite: Statiunea de cercetari pomicole din Targu-Mures, Statiunea de cercetari legumicole din Iernut, Statiunea de cercetari pentru porcine din Gornesti, Statiunea de cercetari pentru ovine si caprine din Reghin, Statiunea de cercetari pentru bovine din Sangeorgiu de Mures si Statiunea de cercetari pentru animale de blana din Targu-Mures. Dupa "revolutie", vremelnicii guvernanti ai Romaniei si-au batut joc de cercetare, de un domeniu capabil sa aduca progres si bunastare. Avand in vedere ca aceste unitati aveau si un sector de productie capabil sa le asigure resurse financiare, ne intrebam: de ce in socialism au fost rentabile, iar in capitalismul salbatic au devenit pagubitoare? Zilele trecute am vizitat Statiunea de cercetari pentru animale de blana din Targu-Mures aflata in administrarea Regiei Nationale a Padurilor "Romsilva", iar din punct de vedere stiintific, in subordinea Academiei Agricole si Silvice. La un moment dat, aflata in pragul falimentului, a fost salvata de la distrugere de catre dr. ing. Felméri Dávid, care timp de 29 de ani, imediat dupa absolvirea Facultatii de Zootehnie din cadrul Universitatii Agricole si de Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, a lucrat aici, 17 ani sef de ferma si 9 ani, director, dar si prin preluarea statiunii de catre Romsilva, moment in care a inceput revigorarea activitatii de cercetare stiintifica si productie. La ora actuala, este singura unitate de profil din tara profilata pe cresterea animalelor de blana si detinatoare a unui patrimoniu genetic national la sapte specii de animale de blana: nurca, vulpe argintie si vulpe hibrida, vulpe polara, dihor, lup, nutrie si chinchila. Prin numirea unui renumit economist, Teodor Biscos i