Procurorii Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie l-au audiat, ieri, pe fostul presedinte Emil Constantinescu in dosarul mineriadei din iunie 1990, in perioada cand acesta era rector al Universitatii Bucuresti. La sosirea la Parchet, fostul presedinte a declarat ca a venit sa reprezinte Universitatea Bucuresti, ca reclamant in legatura cu devastarea institutiei, in iunie 1990, fapt care a adus grave prejudicii studentilor si profesorilor. "Am venit sa sustin dosarul cu probe pe care le-am intocmit si prezentat Senatului Universitatii. Dosarul a stat in nelucrare pana in 1998 si abia acum se discuta pe probe", a declarat Emil Constantinescu. El a adaugat ca vrea sa se informeze in legatura cu situatia dosarelor disjunse din cel legat de mineriada din ianuarie 1999, de la Costesti, referitoare la Corneliu Vadim Tudor si generalul Mihai Lupu. Acesta din urma conducea trupele de jandarmi la Costesti si a dat bir cu fugitii in momentul in care minerii i-au incercuit pe militari. Potrivit lui Constantinescu, principalul vinovat pentru cele intamplate este Miron Cozma, dar acesta nu este singurul. In opinia fostului presedinte, Cozma nu ar trebui eliberat pentru ca a beneficiat deja de clementa legislatiei si a Presedintiei. "Mineriada de la Costesti a fost cel mai mare act de terorism cu luare de ostatici din Europa de la cel de-al doilea razboi incoace", a adaugat Constantinescu. Potrivit acestuia, mineriada din 1991 a fost "terorism de stat", pentru ca minerii au fost insotiti si condusi pe strazile Capitalei de politie si celelalte forte de ordine. Evenimentele din 13-15 iunie 1990 s-au soldat cu sase morti si zeci de raniti. Minerii au devastat atunci sediile Politiei Capitalei si Ministerului de Interne, precum si sedii de partide si alte institutii importante ale statului, cum ar fi Universitatea Bucuresti, au fost devastate. In dosarul mineriadei din 199