Bucureştiul e frumos pe alocuri, mediocru mai peste tot şi mizerabil pe unde nu crezi. Are deci şi un primar pe măsură. Să nu ne ferim de vorbele mari. Adriean Videanu este omul marilor viziuni, al proiectelor gigantice, cu bătaie seculară. Face parte din stirpea lui Leonardo, a lui Hausmann şi a lui Costi Ioniţă. Se pricepe la toate, dar în special la a explica nervos absurdul. Asta-l apropie şi de vracii paranormalului, gata oricînd să lămurească în detaliu misterul fenomenelor nevăzute de nimeni.

Fire artistică şi degrabă iubitoare de oameni, Videanu a îmbrăţişat arta urbanismului agresiv. Statisticile de tot felul şi banala privire cu ochiul liber au descoperit zone unde ba nu e canalizare, ba nu e asfalt. Blocuri interbelice sau cartiere şi mai vechi (aşa-zisul centru istoric) putrezesc, copacii ne cad în cap, spaţiile verzi sînt umilite cu bani negri. Cînd s-a vorbit de responsabilitatea ce revine Apei Nova, dl Adriean a devenit brusc avocatul fără arginţi, plîngînd de milă franţujilor. Cînd s-a aflat că o bătrînică rurală cu iniţiativă face asfaltări în Capitală, Videanu a sărit din nou la bară. Cînd s-a văzut că proiectul pasarelei Titulescu-Orhideelor fusese copiat cu rapacitate (şi inabilitate), s-a mirat că există oameni care nu iubesc arta fiţuicii. De cîte ori se rupe ceva prin oraş (municipiu, mă rog), primarul general spune sus şi tare că, după părerea sa, el nu trebuie să umble cu cizme de cauciuc sau să strige la muncitori. Poate că n-o trebui, dar mie mi-e neclară această nuanţă personalizantă: "după părerea mea". Adică edilul Capitalei n-are şi el o fişă de post, acolo? Am pus în hamacul de gospodar pe cineva care face ce crede el? Dacă ne trezim apoi cu unul care va considera că el trebuie, "după părerea lui", să meargă doar la recepţii?

Ar fi mare greşeală să credem că problemele populare nu-l ating pe primarul general. E vorba