Papa Benedict al XVI-lea si-a incheiat simbolic calatoria in tara predecesorului sau, Ioan Paul al II-lea, vizitand, in Polonia, fostul lagar de exterminare nazist de la Auschwitz. Nazistii au asasinat aici un milion si jumatate de oameni, dintre care 95% evrei: mai mult de un milion de femei, copii, barbati, tineri si batrani "vinovati" doar de apartenenta lor la poporul lui Israel. Observatorii scot in evidenta multiplele semnificatii ale acestei vizite. Iata in continuare un succint bilant. Urmarit de nenumarate camere de luat vederi, un om invesmantat in alb, nins si de ani, tine sastrabata singur peisajul mortii si geografia crimei: pasii il poarta dinspre sulemenita poarta, asupra careia nazistii si-au revarsat cinismul, impodobind-o cu inscriptia "Arbeit macht frei", catre budoarul fiarei, spre inima infernului, spre motorul masinariei mortii, care este lagarul de exterminare de la Auschwitz. Demonstratia papala e rasplatita in final de aparitia curcubeului pe cerul plouat al Poloniei si totodata al celui mai gigantic cimitir evreiesc din lume. Curcubeul, releva stiutorii de carti sfinte, e semnul legamantului ceresc cu Noe, promisiunea data, dupa potop, de Creator, de a scuti pe viitor pamantul de o noua distrugere globala. Forta simbolica a imaginii acestui solitar asupra caruia sunt atintiti ochii intregii lumi e cu atat mai patrunzatoare, imaginea e cu atat mai elocventa, cu cat in proximitatea zidului mortii, seful Crestinatatii, un german, se roaga pentru morti, strange mana unor supravietuitori si evoca inainte de orice tacerea. E tacerea "care se impune" in fata "abundentei destructive", in fata acestui loc al excesului ororii. "A vorbi in acest spatiu al inmultirii crimelor impotriva lui Dumnezeu si a oamenilor, care nu are paralela in istorie e aproape imposibil", sopteste Papa, textual. Si-si converteste pe data necuvantarea intr-un strigat catre Du