Performantele economice ale noilor state membre ne fac sa privim cu multa incredere spre anii urmatori, prin atingerea obiectivelor noastre de reducere a decalajelor economice, implementare riguroasa a reformelor structurale si crestere a competitivitatii. Acestea sunt descrise intr-un raport comprehensiv al Comisiei Europene, publicat in luna mai 2006, cu ocazia sarbatoririi a doi ani de la ultima extindere a UE. Concluziile sale demonstreaza fara echivoc avantajele aderarii pentru noile state membre din Europa Centrala, dar semnaleaza si principalele provocari si reformele demarate la nivelul fiecarui stat nou membru pentru a le face fata. Aceleasi evolutii economice demonteaza si mitul raspandit in vechile state membre, care isi exprimau ingrijorarea cu privire la costurile mult prea mari ale procesului de largire. In primul rand, ultima extindere a UE a dovedit ca nu paralizeaza functionarea institutionala a comunitatii europene. In al doilea rand, estimarile cu privire la contributia fiecarui cetatean din vechile 15 state membre la bugetul UE alocat extinderii, in perioada 2004-2006, s-a ridicat la 26 de euro anual, adica echivalentul unei cesti de cafea pe luna pentru a sprijini reunificarea tarilor europene. Romanii sunt fundamental nemultumiti, dar optimisti - chiar daca acest optimism este usor in declin, ne releva ultimul Eurobarometru publicat la inceputul anului curent (Eurobarometrul 64.2, Opinia publica in toamna anului 2005. Raport National Romania). Nici temerile nu lipsesc din peisajul integrarii noastre in UE-25. Situatia economica, cresterea preturilor si somajul ne alimenteaza cu prioritate framantarile, alaturi de problemele legate de sistemul de sanatate, infractionalitate, pensii, impozitare, locuinte sau cele legate de sistemul educational. Rationamentele euro-sceptice palesc insa in fata evolutiilor economice din ultimii doi ani ale noilor st