De curand, grupul Finmedia, specializat in organizarea de conferinte pe teme financiare, a avut nimerita idee de a supune unei dezbateri, cu oficiali si oameni de afaceri, un subiect ce constituie realmente o provocare pentru Romania si mediile politice si economice, in perspectiva apartenentei la UE: expansiunea firmelor romanesti in strainatate. Momentul este poate unul crucial. In istoria Romaniei se incheie oricum o etapa si se inaugureaza o alta, cu deschideri nu numai de principiu, dar si concrete mai mari. Desi Romania ajunge in UE cand clubul de elita european isi digera greu problemele si nu gaseste deloc raspunsurile adecvate la marile sfidari ale concurentei globale, UE este o platforma de pe care poate privi altfel lucrurile. Daca insa va continua sa practice defensivitatea si nu va reusi sa-si priveasca cu agresivitate propria conditie precum si concurentii, ocazia va fi definitiv pierduta si tara va fi impinsa irevocabil la periferia platformei. Una din conditiile schimbarii este ca firmele romanesti sa iasa la bataie pe pietele externe. Nu mai este vorba de a incerca sa-si pastreze piata naturala pe care se afla - cea romaneasca -, pentru ca n-are cum rezista de fapt in fata asaltului strain, mai competitiv si mai agresiv, ci sa iasa din gaoace la cucerirea de piete externe deocamdata mai slabe competitiv. Statisticile, studiile, analizele, viata insasi arata ca, daca nivelul de dezvoltare in Europa creste de la Est la Vest, fluxul expansiunii firmelor este invers: de la Vest la Est. Intrarea in UE a unor tari din Est, inclusiv a Romaniei, nu poate schimba directiile acestor procese, ci, dimpotriva, le va sublinia si mai mult. Ca atare, firmele romanesti, daca sunt in stare sa iasa la bataie pe pietele externe, nu pot cauta expansiunea decat spre Est, caci spre Vest nu prea au sanse, fiind cam jerpelite si fara resurse tehnologice si financiare pentru