De normalitatea funcţionării unei culturi ţine şi existenţa unor lucrări de referinţă, a unor tratate şi cursuri universitare de prestigiu, cu zeci de reeditări, în variante actualizate, cuprinzînd informaţie ştiinţifică de ultimă oră. Lucrurile par să evolueze şi la noi în această direcţie (abandonînd modelul tradiţional al cărţilor citate, prezente în toate bibliografiile, dar de negăsit - altfel decît în biblioteci, în ediţii zdrenţuite, în copii multiplicate îngălbenite sau, la preţuri uriaşe, în anticariate). O recentă apariţie exemplară propune într-o nouă ipostază celebrul "LRC" din 1974 (Ion Coteanu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. II, Vocabularul, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1975), reeditat după un deceniu (Ion Coteanu, Narcisa Forăscu, Angela Bidu-Vrănceanu, Limba română contemporană. Vocabularul, ediţie revăzută şi adăugită, 1985), de atunci nelipsit, timp de 20 de ani, din bibliografiile şi programele de studiu filologice; a fost cursul universitar de lexicologie românească pentru zeci de generaţii de studenţi la Facultatea de Litere din Bucureşti şi o lucrare ştiinţifică extrem de citată. Ipostaza sa reînnoită este o carte surprinzătoare - Angela Bidu-Vrănceanu, Narcisa Forăscu, Limba română contemporană. Lexicul (Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2005) - care reuşeşte să păstreze calităţile esenţiale ale vechiului volum, dar mai ales să îl modernizeze cu succes. Cele două autoare nu au nevoie de prezentări: sînt specialiste incontestabile în domeniu, au scris numeroase cărţi şi articole fundamentale de lexicologie. Volumul e marcat în primul rînd de stilul lor ştiinţific, caracterizat de rigoare, claritate, definire sistematică a conceptelor. Se realizează astfel, în spaţiul relativ redus al cărţii, o impresionantă concentrare de informaţie. Limbajul descrierii nu e arid; exemple numeroase îl fac şi mai accesibil citito