Saptamana trecuta s-a anuntat oficial ca Cehia a trecut inaintea Portugaliei ca PIB pe cap de locuitor. Sigur, nu e prima tara fosta comunista care ajunge din urma si depaseste un membru vechi al Uniunii Europene in privinta dezvoltarii: Slovenia era deja de cativa ani buni peste Portugalia si Grecia. Dar Slovenia e o tara mica, cu populatie nici cat Bucurestiul, fiind considerata cumva o aberatie statistica. Insa Cehia e o tara maricica ce a mostenit din comunism de toate, si bune, si rele. Progresul sau rapid din ultimii ani arata ca istoria recenta nu e o fatalitate, iar daca face ce trebuie, Estul poate foarte bine sa o ia inaintea Vestului, asa cum visa odinioara Hrusciov (termenii sunt relativi: strict geografic, Praga e mai la vest decat Viena). Si ca integrarea europeana, dincolo de politicianisme, poticneli conjuncturale sau strategii sectoriale stupide, este intr-adevar un proiect benefic si vizionar, in buna traditie a iluminismului european.

Mesajul este deci optimist, pentru ca in urma Sloveniei si Cehiei tropaie harnic toti ceilalti estici, inclusiv Romania si Bulgaria: care mai elegant, care mai dezarticulat, dupa cum il tin puterile pe fiecare. Insa dezlantuirea energiilor care pana acum se iroseau in zadar in sisteme distorsionate si planificate, precum si reevaluarea activelor nationale care timp de saizeci de ani au zacut depreciate, sub povara unor legi si norme care distrugeau valoare economica in loc sa o creeze, este un proces fara precedent in istoria moderna. Si care demonstreaza inca o data ca institutiile si politicile adoptate sunt mult mai importante decat bogatiile naturale sau alti factori in drumul catre prosperitate al unei societati: ganditi-va doar cum terenurile si cladirile si-au sporit valoarea cu un ordin de marime in doar un deceniu si ceva in toata Europa de Est, doar ca rezultat al clarificarii situatiei proprietatii s