Inceputul anilor ’80. O perioada de stagnare pentru literatura SF. Chiar si formele initial inovatoare ale Noului Val s-au strepezit, s-au banalizat, au devenit la rindul lor clisee. A venit vremea unei revolutii. Este ceea ce proclama Vincent Omniaveritas in fanzinul Cheap Truth.
1985. Revolutia a inceput. Un nou curent literar e pe cale sa se impuna. Cei care il alcatuiesc sint numiti Neuromanticii, Miscarea, grupul Mirrorshades. Tot atitea nume pentru adeptii cyberpunk-ului, care cuceresc premiu dupa premiu, sint remarcati de critica mainstream, ba chiar incep sa fie imitati chiar si de cei a caror ideologie o resping.
Cumpana intre milenii. Bruce Sterling si Michael Swanwick cistiga premiul Hugo, fiecare dintre ei avind mai multe texte in selectia finala. Greg Bear si James Patrick Kelly cistiga premiul Nebula. Cryptonomicon-ul lui Neal Stephenson ocupa locuri fruntase in toate topurile de best-sellere. Pat Cadigan publica The Ultimate Cyberpunk, o antologie definitiva a curentului literar a carui reprezentanta de frunte este. Blade Runner, un film definitoriu pentru paradigma cyberpunk, se bucura de un succes fulminant in versiunea pe DVD. The Matrix, varianta “manelizata”, adusa la nivelul maselor, a paradigmei pomenite anterior, e unul dintre cele mai vizionate filme ale anului. Internetul se extinde exponential. Numarul computerelor de pe planeta se dubleaza la fiecare sase luni. Revolutia s-a incheiat. Evolutia e in plina desfasurare. Si totul a pornit de la o carte.
De la William Gibson, pionierul genului, la Bruce Sterling, ideologul principal al miscarii (si, totodata, cel care semna, cu ani in urma, cu pseudonimul Vincent Omniaveritas), de la James Patrick Kelly la Pat Cadigan, de la Lewis Shiner la Tom Maddox, de la Rudy Rucker la Michael Swanwick, multi dintre cei considerati azi drept clasici in viata, nume majore ale
