secolului al XVII-lea, fiind printre puţinele clădiri care s-au păstrat de la acea vreme. Iniţial, imobilul făcea parte din incinta Mănăstirii "Sfântul Nicolae Domnesc", folosind drept secolului al XVII-lea, fiind printre puţinele clădiri care s-au păstrat de la acea vreme. Iniţial, imobilul făcea parte din incinta Mănăstirii "Sfântul Nicolae Domnesc", folosind drept faţadă zidul de apărare al acesteia. Casa Dosoftei este cunoscută şi sub numele de "casa cu arcade", datorită porticului înalt, cu cinci arcade.

În această casă, Mitropolitul Dosoftei a instalat, în anul 1679, prima tiparniţă din Moldova. Cunoscut nu doar ca reprezentant de seamă al Bisericii ortodoxe, dar, în acelaşi timp, ca şi un mare cărturar, Mitropolitul Dosoftei a tipărit în casa sa "Liturghia", "Psaltirea de-nţeles", în anul 1680, şi "Viaţa şi petrecerea sfinţilor".

Casa Dosoftei a fost restaurată între anii 1966 şi 1969, pentru ca, în luna august a anului 1970, să fie deschisă aici secţia de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iaşi. Obiectele vechi adăpostite de Casa Dosoftei aduc aminte de vremurile de acum câteva secole, dar şi de începuturile scrisului în Moldova. Printre piesele importante ale muzeului se numără astfel un manuscris slavon din secolul al XIV-lea, un "Liturghier" tipărit de Macarie în 1508, cunoscut drept prima tipăritură de pe teritoriul românesc. De asemenea, sunt expuse aici "Apostolul", cel mai vechi manuscris românesc, datat 1559-1560, dar şi cele mai vechi copii ale letopiseţelor ţării Moldovei, de Grigore Ureche şi Miron Costin. Muzeul de la Casa Dosoftei mai expune aici "Cazania mitropolitului Varlaam", prima tipăritură în limba română din Moldova, din 1643, "Psaltirea în versuri" a Mitropolitului Dosoftei şi o "Evanghelie" din 1682, ce a aparţinut tot Mitropolitului.

Nu lipsite de importanţă pentru vizitatori sunt macheta tiparniţei