(Foto: )
Toate marile fabrici clujene, care sustineau economia de tip socialist pe vremea regimului comunist, au fost preluate dupa Revolutie de FPS, APAPS, AVAS si ulterior au fost scoase la mezat. Pentru relansarea economica din acest sector erau esentiale modernizarea liniilor de productie, restructurarea, reducerea numarului de angajati precum si identificarea unor noi parteneri de afaceri.
BZA va propune o radiografie a celor mai importante unitati economice din Cluj, prezentand parcursul acestora prin tranzitia spre capitalism. Potrivit statisticilor, industria grea a avut cel mai dificil traseu spre economia de piata, in schimb, alte sectoare, din alimentatie, medicamente sau cosmetice au gasit nise spre Occident.
Sau poate ca a stat la baza si aportul unor manageri mai mult sau mai putin responsabili in ceea ce priveste viitorul marilor fabrici clujene. Cate unitati sunt inglodate in datorii, cate au reusit sa ajunga la linia de plutire si cate reusesc sa aduca profit? In materialul care urmeaza aflati cum “duduie” combinatele si fabricile din Cluj.
Gigantii industriei clujene reprezinta piatra de incercare a tranzitiei spre economia de piata locala. Acesta a fost principalul motiv al vanzarii multor fabrici emblematice pentru industria clujeana in conditii impuse de investitori, de cele mai multe ori paguboase pentru stat. Esalonarea datoriilor sau chiar radierea acestora si pretul foarte scazut au fost cheia procesului de privatizare.
Lasate mostenire de epoca industrializarii inceputa de Gheorghe Gheorghiu-Dej si continuata de Ceausescu, majoritatea combinatelor din Ardeal au trecut prin experienta falimentului dupa Revolutie. Piata de desfacere a industriei romanesti a intrat in colaps odata cu destramarea URSS si caderea comunismului in Europa de Est.
@