- Diverse - nr. 114 / 13 Iunie, 2006 Secuii deznationalizati - agenti de "maghiarizare" Restabilind adevarul istoric la inceputul erei Romaniei Mari, Nicolae Iorga preciza: "Cu secuii avem o simbioza, adica o viata impreuna. Cu ungurii, numai o vecinatate. Deosebirea este esentiala". Numai ca aceasta "simbioza" a facut ca, practic sub ochii parintilor nostri si ai nostri, sa se nasca din romani si secui... unguri. Cu doua secole mai devreme, in 1711, esua ultima incercare a romanilor, ungurilor si secuilor de a stavili impreuna ofensiva imperiala si catolica a Habsburgilor - Razboiul Curutilor (1703-1711). Un mare istoric, secuiul Cserei Mihály (1668-1750) isi indemnase compatriotii : "Cel putin de acum incolo sa inveti, Transilvanie / Tu, draga mea tara, / Sa traiesti in pace alaturi de fratii tai sub acelasi acoperis; / Nu-i mai apara cu atata usurinta pe cei din Ungaria / Ca sa nu mai suferi cum suferi acum din pricina cumplitei nedreptati". Deznationalizati treptat prin ofensiva catolica a veacurilor XIII-XV, prin legislatia ungara privind statutul de nobil si limba oficiala, apoi prin Contrareforma si ofensiva catolica romano-germana, in veacurile XVI-XIX, secuii au cazut prada legilor de maghiarizare din 1867-1918. Chiar daca au trait sute de ani "amestecati" cu romanii. Si, o data "maghiarizati", au devenit un agent patogen extrem de virulent de transmitere a "bolii". Sate romanesti, in secolele XIII-XIX, ca Bodoga, Eliseni, Porumbenii Mari etc. din bazinul Tarnavei Mari, sunt astazi "secuiesti", adica "unguresti"! Atestat ca sat romanesc din 1211, Miclosoara mai aminteste astazi de romani doar prin crucile din cimitir pe care se pot citi nume ca: Ola Miclos, Bocor Gyorgy, Vaida, Dragus, Pintea, Macovei, Baduy, Vaszi Istvan etc. La 1584, Antonio Possevino nota ca printre secui traiesc "multi vlahi" care nu stiu ungureste. Dar care continuau sa treaca la