Clubul de la Paris, organizaţie a statelor creditoare, sărbătoreşte, miercuri, cea de a 50-a aniversare, într-un moment în care rolul său este pus sub semnul întrebării. Creat în anul 1956, Clubul de la Paris reuneşte în prezent principalele ţări creditoare de pe planetă, de la SUA şi Japonia până la Germania şi Elveţia. Clubul nu are nici statut şi nici personalitate juridică, dar cele 19 state membre ale acestei "non-instituţii", cum o defineşte actualul său preşedinte, francezul Xavier Musca, se întâlnesc de 10 -11 ori pe an.
În cei 50 de ani de când se întâlnesc, ţările membre ale Clubul de la Paris au convenit aproximativ 400 acorduri de împrumut cu o valoare de peste 500 miliarde dolari. De-a lungul timpului, Clubul a fost criticat pentru "opacitatea" sau caracterul "politic" al unora din deciziile sale. Astfel, dacă Irakul a obţinut o reducere de aproximativ 80 la sută a datoriilor sale către Clubul de la Paris, statele asiatice lovite de tsumani au obţinut doar o reeşalonare a datoriilor lor.
În ultima perioadă, însă, principalele ţări creditoare din lume au început să se confrunte cu provocările venite din partea economiilor emergente. Astfel multe ţări din Africa se orientează spre ţări precum Brazilia sau China pentru împrumuturi. De asemenea, alte state care au nevoie de împrumuturi dar nu doresc să fie condiţionate de aplicarea unor programe stricte impuse de Fondul monetar Internaţional (FMI), preferă să recurgă la pieţele financiare, via emisiunile obligatare.
În afară de aniversarea jubileului, Clubul de la Paris va decide săptămâna aceasta anularea sau nu a datoriei Camerunului, în cadrul iniţiativei privind anularea datoriilor ţărilor puternic îndatorate, precum şi noua cerere de rambursare anticipată a datoriilor Rusiei.
Ioan BUTIURCĂ
Clubul de la Paris, organizaţie a statelor creditoare, sărbătoreşte, miercuri, cea
