In marile orase, fortele guvernamentale s-au bazat in campania electorala mai ales pe sindicalistii organizati in Confederatia Generala a Muncii. Scosi din productie, au fost transformati in "agenti electorali". Printre putinele marturii scrise despre acea atmosfera se numara cea a PNT-istului Victor Raducan, publicata in 1992.

Politica si gloante

Memorialistica despre campania electorala din 1946 este destul de saraca. In general, national-taranistii si liberalii participanti la alegerile din 1946, care au supravietuit comunismului, au scris despre falsificarea scrutinului. Insa despre campania electorala putine marturii. Printre acestea este si interviul realizat in 1992 de scriitorul Mihai Radulescu cu Victor Raducan, membru in organizatia de tineret a PNT in 1946. Acest interviu se regaseste in agenda lucrarii lui Mihai Radulescu, "Tragedia lui Lucretiu Patrascanu: convorbiri cu omul politic Corneliu Coposu", aparuta la Editura Ramida. Subtitlurile ne apartin.

TARANISTII IN CAMPANIE. "In 1946, spune Victor Raducan, faceam parte din organizatia de tineret a Partidului National Taranesc din comuna Voievodul Mihai, asa cum se numea atunci actualul cartier Crangasi - Giulesti din Bucuresti. In organizatia de tineret am primit si o raspundere: eram sef in comuna. Activam si in organizatia muncitoreasca de la Atelierele CFR Grivita, sectia a III-a - Cazangerie.

A venit campania electorala din 1946. Formasem o puternica organizatie de tineret in cartierul meu. Aveam in jur de 500-600 de tineri in circumscriptie, de la Podul Grant, cartierul Crangasi pana la capatul tramvaielor 11 si 2, la Giulesti-Sarbi. Campania se ducea greu, nu aveam libertatea s-o facem. La data de 30 septembrie 1946, am hotarat cu comitetul meu sa difuzam manifeste si sa incepem campania electorala. Ne era foarte dificil sa tiparim manifeste. Le difuzam pe furis. Comunistii