descrie spectacolul "Elizaveta Bam", de la Teatrul Bulandra. Un spectacol din care nu înţelegi o boabă şi în care singura certitudine este o replică a unui personaj: "27x3=81". Opera bufă descrie spectacolul "Elizaveta Bam", de la Teatrul Bulandra.
Un spectacol din care nu înţelegi o boabă şi în care singura certitudine este o replică a unui personaj: "27x3=81". Opera bufă realizată de Irinel Anghel după un text de Daniil Harms este un adevărat test de răbdare pentru spectatorii obişnuiţi cu montări previzibile. Piesa regizată de Alexandru Tocilescu este un cifru imposibil de rezolvat, o mixtură de simboluri care se anulează reciproc. Un spectacol care vorbeşte despre nimic, o aglomeraţie de replici fără noimă, al căror scop este să nu ducă nicăieri. De fapt, nonsensul este, în sine, o formă de artă pe care a generat-o Daniil Harms: un text vizionar, menit să dezvăluie absurdul lumii, absurdul unei utopii, comunismul. Sau poate că nu! Orice sens de interpretare este fragil în această dramă, comedie, spectacol de varietăţi, operetă, concert cameral, de rock sau jazz. Un spectacol care a împrumutat din prezent instabilitatea emoţională a cetăţenilor satului global. Personajele îşi schimbă stările ca şi cum ar schimba programele TV. Piotr Nikolaevici (şerban Cellea), Ivan Ivanovici (Vlad Ivanov) şi Elizaveta Bam (Crina Mureşan) - amicii-duşmani sunt incapabili să comunice, deşi vorbesc aceeaşi limbă. Eroina spectacolului, Elizaveta Bam, este acuzată pentru o crimă pe care nu a comis-o încă, iar teama de execuţie îi intersectează ultimele clipe ale vieţii. O piesă în care adevăratul personaj principal este imaginaţia spectatorului. Fiecare vede şi înţelege altceva din acest asalt al penibilului obscur, din care e plămădit comunismul. Memoria lui Alexandru Tocilescu nu se poate elibera de sub dominaţia acestui flagel ale cărui arme sunt frica şi ochii atotvăzători,
