In ciuda cresterii volumului investitiilor straine directe si a scaderii somajului, Ungaria nu se poate lauda cu o situatie economica stralucita. Cea mai mare dificultate, care sta si in calea aderarii la zona euro, este deficitul public, care a atinsin 2005 pragul de 8% din Produsul Intern Brut (PIB). Alaturi de acesta se afla insa si un aparat birocratic greoi, care continua sa inghita resurse bugetare considerabile, o rata a inflatiei relativ mare, si vesnicele probleme, specifice tarilor ex-comuniste, legate de sistemul de sanatate si cel educational.
Pentru a se alatura zonei euro in 2010, Ungaria trebuie sa garanteze o reducere a deficitului public de la 8% la 3% din PIB pana in 2008.
Va trebui actionat cat mai repede cu putinta pentru a raspunde nelinistii Bruxellesului si a mediului economic. Premierul Ferenc Gyurcsany, care a depus vineri juramantul in fata Parlamentului de la Budapesta a anuntat un plan de masuri care vizeaza realizarea unor economii de 5,4 miliarde de dolari in urmatorii trei ani, dintre care cel putin 1,4 miliarde vor trebui economisiti in 2006.
''Consider ca momentul ideal pentru adoptarea euro se situeaza intre jumatatea lui 2010 si sfarsitul lui 2011'', a declarat acesta.
''Primele 100 de zile ale mandatului meu se vor traduce prin mai bine de 100 de masuri. Va fi cea mai intensa perioada de reforme de la tranzitia la democratie din '89'', a tinut sa previna Gyurcsany.
De fapt situatia economica in care se gaseste Ungaria a devenit tot mai sumbra in ultima perioada. Chiar si Comisarul European al Afacerilor Economice, Joaquin Almunia, catalogase situatia ca fiind ''extrem de grava''.
''Deficitul public a devenit abisal si a inceput sa puna in pericol stabilitatea financiara a tarii'', declara si Emma Menasce, economist al bancii Ixis CIB.
Reforma administratiei
Prima masur
