La vremuri noi, tot noi! - Nicolaescu, demis de Berceanu Miercuri, 14 iunie 2006. Palatul Victoria. Sedinta de Guvern. Premierul Tariceanu, in capul mesei. Langa Eugen Nicolaescu, Radu Berceanu. Langa Berceanu, Sebastian Vladescu. Cele patru personaje sunt legate de un fir comun.
Cu sase ani in urma, in Guvernul CDR, primul era remaniat de la Industrii. Berceanu ajungea ceva mai tarziu in fruntea ministerului (dupa Mircea Ciumara) si ii concedia pe Nicolaescu si pe Vladescu. Pana la "s-am incalecat pe o sa...", povestea trecutului cederist al foarte tanarului, mult prea noului si nepatatului guvern Tariceanu pe la multe portofolii mai trece.
Titlul de mai sus trebuie sa fi provocat un foarte scurt chiot de bucurie prin niscaiva piepturi pediste, inabusit repede de dezamagirea produsa de parcurgerea randurilor urmatoare. Nu, ministrul Nicolaescu - pe care PD il vrea acum remaniat - este inca in functie, la fel si Vladescu, titularul de la Finante, nici el agreat de democrati. Pe cei doi, noul ministru de la Transporturi, Radu Berceanu, i-a pus pe liber in 1998, cand a ajuns sef la Industrii. Primul a fost Nicolaescu. Era directorul Ratmil, regie autonoma din subordinea ministerului. Lui Berceanu ochii i-au cazut pe bilantul regiei si a cerut sa-l vada pe director. Infipt, acesta a venit la cabinet anuntand sus si tare ca e membru PNL. Suficient cat sa il calce pe bataturi pe temperamentalul Berceanu, in conditiile in care cele doua partide se iubeau la fel de mult ca si acum. Democratul a acuzat managementul defectuos al liberalului, dar si niste nereguli cu caracter penal, iar Nicolaescu a iesit din cabinetul ministrului chiar cu ordinul de demitere in mana. S-a dus cu el glont la Valeriu Stoica, vicepremier si lider PNL, care i-a cerut degraba socoteala lui Berceanu. Faptele arata insa ca Nicolaescu nu s-a mai intors la Ratmil. Bubele din dosarul lu
