Profesorul Neculai Gavrilut a ajuns la ultima ora de sport din viata sa Ferice de cine nu suspina pentru ce nu are si se veseleste pentru ce are. Pentru profesorul de educatie fizica, Neculai Gavrilut de la Scoala nr.1, ajuns la ultima ora de sport din viata sa, fericirea nu a fost altceva decit o stare launtrica ce a crescut cu fiecare treapta urcata. Nostalgia cu care vorbeste despre activitatea sa il emotioneaza ca pe copilul ce a pasit pentru prima oara in scoala. Din cei 46 de ani in cimpul muncii, 41 de ani i-a dedicat invatamintului. L-a costat dureros de mult sa ia hotarirea de a parasi orasul tineretii sale, Bacau, si de a se stabili impreuna cu sotia in Roman. Dar si-a iubit profesia cu atita patima ca renuntarile au fost estompate de implinirile pe care i le-a furnizat munca in scoala. De "echipa" scolii din Cordun a fost cel mai aproape sufleteste, intre el si colegi legindu-se o strinsa prietenie. Satisfactiile din cei 20 de ani petrecuti in Cordun sint legate de rezultatele bune ale elevilor, scoala din Cordun, dar, mai cu seama, cea din Simionesti, fiind adevarate rampe de lansare ale elevilor spre universitatile tarii. Aici a reusit sa imprime elevilor dorinta de a face miscare si a reusit prin a participa cu elevii la diferite competitii care i-au adus o recunoastere a muncii depuse. A antrenat copiii nu doar in intreceri atletice, de fotbal, ci si in sportul mintii, creind un adevarat fenomen in zona. Amintirile despre incepturile sale in ale sportului servesc ca materie de meditatie pentru orice tinar aflat la inceput de drum. A practicat cu succes citeva probe atletice (triplusalt, saritura in inaltime si lungime, saritura cu prajina), situindu-se, la acea vreme, in primii zece sportivi la nivel national. In perioada junioratului, competitiile i-au dat sansa sa concureze alaturi de nume mari ale sportului din acea vreme. Activitatea didactica a pr