Fiind in documentare "pe malul stang al Dunarii albastre", nu am putut onora invitatia TVR de a participa la o dezbatere cu tema "Ce inseamna sa fii un mare roman?", moderata de Catalin Stefanescu. Il alesesem ca exemplu pe Mihai Viteazu, din mai multe motive, printre care si acela ca e nominalizat foarte des de telespectatori ca un mare roman. A fost un erou fara teama si fara prihana, sfarsind-o tragic, cu sabia in mana. "Si cazu trupul lui frumos ca un copaciu!", exclama un cronicar muntean. Si, intr-adevar, forta si frumusetea lui fizica i-au impresionat si pe artistii occidentali ai vremii, care l-au imortalizat in cateva tablouri. A castigat mari batalii, mergand el insusi in fruntea oastei, si de aceea i s-a spus Viteazu, cu varianta latinista Bravu. A fost unul dintre rarisimii voievozi romani ramasi in folclor: "Auzit-ati d-un Mihai,/ Ce sare pe sapte cai,/ De striga Craiova vai?" Poeti cultivati, din sudul Dunarii, i-au inchinat ample poeme, asteptandu-l ca pe un eliberator al Peninsulei Balcanice. A fost un mare diplomat, trimitand soli sau mergand el insusi in Europa Occidentala. A fost cel mai luminat om politic roman al vremii, restaurand pentru o clipa istorica Dacia, transmitandu-le astfel cronicarilor de mai tarziu ideea ca toti romanii sunt un singur neam. Nicolae Balcescu, alt mare roman, l-a ales ca simbol national in volumul "Romanii supt Mihai Voievod Viteazul", demonstrand ca Marea Reunire e posibila, declansand o mare miscare politica si culturala, finalizata la 1 Decembrie 1918. Mihai stia cateva limbi straine si avea un scris foarte frumos. Dimensiunea lui culturala, despre care nu se prea vorbeste, este remarcabila, caci de la el a inceput intrebuintarea limbii romane in actele cancelariei domnesti, in locul slavonei, latinei si elinei. Asadar, este restauratorul limbii romane si autor al renasterii noastre nationale. Nu mult dupa mo