Realizarea pasajului Basarab a fost gandita cu multi ani in urma, atunci cand in planurile urbanistice se mentiona necesitatea inchiderii inelului principal de circulatie. Ideea a intrat insa in sfera concretului o data cu realizarea de catre agentia guvernamentala japoneza JICA, in 1998-1999, a master-planului de transport pentru Bucuresti. In acest document, lucrarea cu pricina era indicata drept prioritara, drept pentru care ea a fost preluata, in anul 2000, in Planul Urbanistic General (PUG) al Capitalei. Sase ani de scandaluri politice De atunci si pana in prezent, realizarea pasajului cu pricina a constituit un permanent subiect de disputa intre consilierii PSD si primarul general Traian Basescu, in 2004 stafeta fiind preluata de Adriean Videanu. In sfarsit, dupa sase ani de scandaluri politice in Consiliul General al Municipiului Bucuresti (CGMB), proiectul a primit girul consilierilor si a fost organizata licitatia. Aceasta nu inainte ca, in cursul anului trecut, CGMB sa plateasca firmei Proiect Bucuresti suma de aproape 1,1 milioane de euro pentru refacerea proiectului initial. Surpriza a venit insa o data cu elaborarea caietului de sarcini pentru licitatie, in care se stipula faptul ca firmele participante pot depune si oferte cu variante alternative. Toate bune si frumoase, in conditiile in care aceste variante alternative ar fi fost mai ieftine decat varianta de baza, pentru care se platisera sume importante de bani proiectantului bucurestean. Decizia comisiei de licitatie a fost insa surprinzatoare, si anume a fost aleasa o varianta alternativa propusa de consortiul Astaldi S.p.A. - FCC Construccion SA si care este cu mult mai scumpa decat multe oferte depuse de alte companii participante. Concret, varianta aleasa va costa bucurestenii peste 396 milioane de lei noi si urmeaza a fi realizata in 28 de luni. Pe lista de oferte se aflau altele