"Transformati "iubitele vantului" intr-o pagina permanenta a revistei. Avem nevoie si de sfaturi de suflet, nu numai de sanatate".
Am fost tentata de multe ori sa scriu cate ceva, dar fie ca n-am avut curaj, fie ca n-am simtit un impuls atat de puternic ca sa o pot face. Dar acum, dupa ce am citit "Iubitele vantului" si aprecierile facute de diferite cititoare, am luat pixul in mana si am inceput sa scriu. De-a lungul anilor, in revista dvs. au fost si sunt date retete pentru afectiuni fizice, si pe unele le-am folosit si eu. Dar pentru acestea exista medici, farmaciile sunt pline de medicamente. Mai exista insa, desi deseori ignorate, si dureri psihice, ale sufletului, si pentru acestea nu exista raspuns. Au sa spuna multi: "Ba da, exista psihologi". Eu nu minimalizez aportul lor, dar ei nu sunt la indemana oricui. Si apoi, retetele lor, inspirate din paginile ingalbenite ale unor psihologi consacrati, de la Freud la Jung, poate si mai aproape, nu sunt neaparat de suflet, sunt universal-valabile, talmacite si rastalmacite, departe de a se adresa fiecarui suflet in parte. In schimb, acea pagina devenita celebra - "Iubitele vantului" - a Gabrielei Hrebenciuc si raspunsurile de multumire mi-au impacat sufletul.
Am citit-o, am recitit-o de "n" ori, o tin la capul patului, pe studio, si-n noptile cu insomnii, tot mai citesc maiastra pagina. Cred ca ideea de a scrie asa ceva ar trebui sa fie debutul unei pagini consacrate permanent in revista "Formula As". I-am admirat curajul de a scrie "Despre ceea ce nu se vorbeste" (este si titlul unei carti). I-am apreciat sensibilitatea, sinceritatea in tot ce a scris. Analiza psihologica de o profunzime rara. I-am admirat, de asemenea, maiestria prin care isi exprima gandurile, starile sufletesti, alegand cuvintele, alcatuind frazele, dand o valoare literara de exceptie. O pagina plina de esenta. M-am regasit in pa
